Ești o mamă nebună!

Am trecut într-o zi cu câinele pe lângă părculeț. Sunt un om civilizat și respect regulile. Am putut fi doar un simplu spectator pentru tine, mamă nebună.

O scenă dintr-un film de groază

Copilul se juca cu mâna prin frunzele gardului viu. Să fi avut vreo 5-6 ani. L-ai avertizat o dată să își scoată mâinile de acolo. Nu a făcut-o. De fapt, nici eu nu aș fi făcut-o. Mi-aș mai fi ținut mânuțele prin frunzele verzi chit că sunt murdare.

L-ai avertizat a doua oară. El nu a schițat vreun gest de a se întoarce în timp. Te-ai dus către el val-vârtej și i-ai dat 2 palme peste cap. Direct și la obiect! Cu țintă! L-am văzut pe săracul monstruleț confuz, pierdut puțin în spațiu, cu o gropiță în bărbie ca atunci când îi vine să plângă. L-ai smucit apoi bine de braț și l-ai tras înspre tine, continuând cu teoria. Pe moment, am zis că poate-s eu mai nebună dar am văzut restul de bunici/mame cum se uitau împietrite la tine.

Eu nu am copii

Desigur, acesta va fi argumentul tău suprem. Ești un Dumnezeu atotcunoscător al copiilor pentru că pe vaginul tău a ieșit un plod. Faptul că ți-ai folosit însă organele genitale și pentru altceva decât pentru sex nu te face o mamă bună. De fapt, ești o mamă nebună! Ești rece, furioasă, lipsită de iubire.

Da, am tupeu să îți spun asta. Pentru că am văzut copiii extrem de răzgâiați, care comiteau niște năzbâtii de ți-ar fi venit să îi pui pe un vapor și să îi lași să plutească în derivă până în Africa. Al tău nu merita acele 2 palme aplicate cu atâta precizie peste cap. De fapt, cine spune că un copil merită bătaie?

Eu sunt un exemplar minunat crescut fără palme, bătăi și jigniri. Da, am fost copil cuminte. Nici măcar fratele meu care a făcut numai năzbâtii nu a primit palme peste cap. La fund și-a luat! Eu nu știu ce e aia curea, eu nu am stat cu frica de bătaie. De aia am tupeu și sunt îndreptățită să îți spun:

Ești o mamă nebună!

El te va iubi. Ești mama lui, primești asta by default. El va crește învățând frica bătăii, lipsa afecțiunii, teroarea de a fi…terorizat de propria-i mamă. Vei da naștere unui adult traumatizat, cu multiple probleme de comportament, care, la rândul său, îi va face pe alții să sufere, sau va rămâne închis în lumea lui, un leu veșnic rănit care nu își cunoaște cu adevărat traumele.

Aș putea spera că nu e prea târziu. Că te vei schima. Că îți vei iubi puiul și vei învăța să comunici cu el fără bătaie. Eu pot să sper.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *