Asa incepe una dintre cele mai super amintiri din televiziune. Cum adica ce post? Nimic fancy, o chestie mica, de care nu a auzit nimeni o vreme dar unde s-au reunit multi oameni minunati. Cam aproape toti eram tinerei si la un oarecare inceput de drum. Am tras de ne-au iesit peri albi dar ne-am si distrat de minune si impreuna am facut multe lucruri mari cu care ne putem lauda acum.
Anyways, venise o vreme cand una din ideile stralucite de a imbunatati content-ul oferit :)))) doua secunde, pauza de ras, asa…:))) Bun, ca sa dam mai bine pe sticla, dadeam pase. Incepeau stirile la noua, cu 5 minute inainte de a se termina, tiptil, tiptil, urmatorul prezentator intra in studio, era cablat, mufat si setat in timp ce la TV era un promo si apoi se intra iar live vreo 2 minutele, timp in care cei doi prezentatori discutau despre continutul emisiunii urmatoare. Cum apare Maruta la stirile de la ora 5 si spune ca va discuta despre silicoanele Margheritei de la Clejani.
Daps, ati ghicit, minunata mea emisiune venea fix dupa stiri. Era de dimineata (de pe la 10 daca imi mai amintesc eu corect ora) si era tare, tare fun. Ajung eu la baieti in regie, pentru ca dimineata aia am avut bafta de baieti, everybody ready, dormeam cu totii, liniste si pace. Pe vremea aia dimineata la stiri era o super colega, Gabriela. Intotdeauna la timp, pregatita, serioasa, tragea tare si nu, nu avea fite de mare vedeta (cum exista de altfel tentatia sa fii cu nasul pe sus, ca deh, apari pe sticla). Se facea pe deasupra ca eram cu totii si olecuta obositi asa ca, precum niste mici robotei, pe promo intru eu la postul meu, ne radem oleaca sa ne trezim, socializez cu Gabriela sa afle minunata stire a zilei ce urma sa o prezint eu.
Si 3, 2, 1 Esti! Cam asa suna vocea lui Cristi in casca. Si Gabriela a fost live. A mai citit ea vreo 2 stiri si …vine momentul culminant in care trebuia sa fie prezentata marea vedeta Cretu Petruta. Anunta ea finalul de stiri si ….
“O am in platou alaturi de mine pe (avea o fata super serioasa, de prezentator care isi face treaba bine) Cretuta Pretu”
Pentru o clipa nu realizez…mica eroare.
“Bine te-am gasit Gabriela.” Pasa era la ea, trebuia sa imi adreseze mirifica intrebare: Ce s-a mai intamplat in online azi?
Dar ea isi da seama de greseala. Incepe sa zambeasca. Eu incep sa zambesc. Incearca sa vorbeasca. Eu imi iau fata serioasa. Ea zambeste si mai tare. Zambesc si eu. O pocneste rasul. LIVE! Rad si eu. Ne inrosim amandoua la fata. Incerc si ma potolesc. Ea trage aer adanc in piept si incearca sa continue .. cu vorbitul. O pocneste rasul a doua oara in timp ce doar noi doua auzeam si rasetele baietilor din regie si faptul ca cei de la MCR deja se tavaleau pe jos pe hol. Toata lumea era in extaz. Imi iau fata serioasa si cer pauza.
Pauza in care toata regia si MCR-ul (adica vreo 3 baieti pe vremea aia – sa nu va imaginati ditamai echipa) erau in platou si plangeam cu lacrimi. Dupa promo, ne-am revenit fix pentru 30 de secunde pentru schimbul de replici dupa care Gabriela a plecat razand si m-a lasat pe mine sa prestez live o frumoasa emisiune. Pe fundal s-au auzit rasetele baietilor care din cand in cand, in casca, se gandeau sa imi mai zica o data: Cretuta, camera 2!
Asta e de pe la inceputuri…in birou.. ce moaca de om serios am cand lucrez! :))) O sa revin cu povesti 😛