Cum e viața la bloc? Palpitantă! Deci în cât timp spuneai că e gata casa mea?
Casa mea e independentă
Stau cu chirie de ceva vreme și mereu am fost „binecuvântată” de soartă cu toate bucuriile. Prima vecină de jos mă auzea când mă întorceam noaptea în pat (în apărarea mea am 58 de kg). Mă auzea și când mergeam prin casă (deși am mochetă pe jos și circul regulamentar în ciorapi). Ușa îmi scârțâia (sau așa zicea ea) și se auzeau mereu voci care vorbeau tare. Dar eu stau singură – chestie care m-a speriat de altfel, pentru că eu știam că personalitățile mele multiple nu se întâlnesc niciodată la bârfă. Pentru că am deranjat-o foarte mult, după două bilețele lăsate în ușă, s-a mutat.
Următorul cuplu mă auzea cum dădeam cu aspiratorul la 7..dimineața și cum mut mobila în casă. Dar eu am mobilă incorporată în perete și cu aspiratorul dădeam după ora 10…ziua. Niciodată nu i-am lăsat bilețel vecinei de deasupra să îi mulțumesc. Ea se trezește tot la 7 la ca mine, o aud la baie. Și ne mai și ducem pe la miezul nopții împreună la somn. Dar vecina mea sincronizată s-a mutat, neaflând niciodată că sora ei geamănă e dedesubt, frustrată de vecinii de la 5. Cred că s-a mutat un tinerel.. foarte prolific după 11 seara. În fiecare seară! Ceea ce nu mă deranjează deloc: e doar un reminder permanent că trebuie să am și eu o viață personală, nu să trăiesc prin intermediul vecinilor.
După toate aceste peripeții, am decis clar acum vreo 3 ani: din chirie voi zbura direct în casă. Da, dintr-aceea pe pământ, cu un colț de curte și nici un vecin deasupra și dedesubt. O casă nici prea mică (plănuiesc totuși să produc niște mini visători zâmbăreți și deja am prea multe animale), dar nici prea mare (cine are timp de curățenie?) Singurul vecin de dedesubt poate să fie o pivniță simpatică în care să îmi pun murăturile (pe care habar nu am să le pun acum, că nu-s așa de gospodină), iar singura chestie pe care o accept deasupra este un etaj simpatic, acoperișul și cerul albastru. Atât!
Casa mea nu e la bloc dar rămâne în zona mea. Sunt o fițoasă care a crescut în zona Nerva Traian și varianta de a mă muta la mai mult de 5 km distanță mă face să dau muzica la maxim și să fac capul vecinei să explodeze. Fițoasă, doar v-am spus!
Casa mea e o copie a sufletului meu
Lăsând glumele (serioase, de altfel), la o parte, îmi doresc un cămin. Eu sunt veselă, optimistă și zâmbitoare. Nu o să curgă cu flori acolo pentru că nu am energia să mă apuc de o grădină, dar niște hardiniere la ferestre tot o să am. Că mi-aș dori un garaj..asta deja mi se pare utopie! Dar ce minunat ar fi iarna să nu mai fiu singura femeie care dă la lopată de nebună ca să scoată mașina din nămeți. Prefer să fiu singura femeie nebună care își curăță trotuarul din fața casei. Deja este alt statut! În București să ai curte este un lux al celor care au câștigat la loto sau învârt banii cum zboară literele mele pe tastatură și deja am produs 518..de cuvinte. Aș aprecia însă un colț de curte – măcar să negociem la 10mp ca să se aerisească ai mei căței în zilele de vară.
Aș muri de fericire să am o bucătărie în stil american – insula aceea pe mijloc este ideală când ai de gătit o grămadă și ca să te ții de prostii eficient cu soțul/iubitul/grădinarul. Iar mobila aș fura-o de la italieni. Cu perdeluțe simpatice la fereastră. Și atât! Nu visez la 100 de băi și 7 camere de oaspeți. Îmi doresc o casă de bun simț. De restul mă ocup eu. Există case la care nici măcar nu pot visa dar lor le lipsește personalitatea. Ce face o casă valoroasă? Amprenta omului care stă în ea! În zadar ai cele mai scumpe electronice dacă te cuprinde un fior rece când intri și pleci ca o fantomă de acolo. Cred că știi și tu foarte bine că sunt case în care te-ai simțit primit și ai plecat cu sufletul cald și altele din care abia așteptai să pleci. Să îți explic în cuvinte cum se transpune sufletul într-o casă? Uite-te în jurul tău – construieși cu ajutorul cuvintelor, privirilor și atitudinii tale.
În garsoniera mea mică întotdeauna e veselie (chiar și dimineața când abia nimeresc baia sau ziua când pisica se decide să escaladeze iar perdeaua. Culorile calde, modernul îmbinat cu clasic și un om nebun te așteptă mereu la mine. Acum sunt un om nebun și frustrat pentru că nu am casa mea…
Vezi tu, dragul meu cititor, pretențioasă foc, nu sunt. Vreau o casă acceptabilă pe care să o transform în „acasă” pentru mine. Ce îmi lipsește? Hai să o luăm pe rând.
Casa, de la proiect la realitate
Te-ai jucat vreodată Sims? Super joc, demențial și mâncător de timp! Unul din multele lucruri care îmi plăceau pe vremea când îmi permiteam să pierd timpul era că îți puteai realiza casa cum voiai. Familia pe care tu o controlai în joc s-ar fi mutat în palatul făcut de tine. Prima frustrare sunt banii.. ceea ce în joc se rezolvă foarte repede – un cheat code și aveai bani fără număr. Apropo, știe cineva unde e codul ăsta pentru realitate? Că aș vrea să scap de credit :)) A doua frustrare este că, indiferent de cât de mulți bani aveai în joc, la un moment dat înnebuneai. Da, efectiv îmi venea să închid PC-ul pentru că erau prea multe de făcut. Crezi că este ușor să faci un proiect de casă? Dragul meu, te înșeli amarnic! Sunt mult prea multe detalii pe care trebuie să le iei în calcul..toate într-un amărât de joc. Și..revenind la realitate..
Casele din București, deși simpatice, sunt vechi iar băncile te vor omorî din start cu orice este înainte de 1950. Casele foarte noi sunt…inaccesibile financiar. Așa că toată lumea mă întreabă: de ce nu îți iei teren și îți faci casa cum vrei tu? Bună întrebare.. răspunsul este simplu: pentru că eu nu am răbdare să mă gândesc la tot ceea ce înseamnă realizarea propriei mele case. Poate că pe voi vă ia entuziasmul, pe mine mă ia bucuria doar la faptul că voi locui în ea.
Pentru că știu deja ce înseamnă să faci lucrurile singur. Nu mă refer să te apuci să te gândești la proiecte case, Doamne ferește! Ci să alergi în toate direcțiile singur, să stai cu google-ul pentru a face liste cu documente, să pierzi timpul pentru a le rezolva și a reuși să îți creezi cea mai bună variantă de casă. Am făcut muncă de documentare și alergătură pentru prea multe lucruri la viața mea ca să știu că e mai bine să lași specialiștii să se ocupe de asta. Pentru ca tu să te poți muta în casa ta cu zâmbetul pe buze și nu cu nervii tociți.
Bătaia pe terenuri e mare iar ceea ce mi se pare mie simpatic pentru că e într-o zonă bună poate, de fapt, să fie o alegere total nepotrivită. Am prieteni care au achiziționat terenuri…și așa au rămas cu ele pentru că și-au ascultat instinctul, și scuzați răutatea, dar nu putem fi specialiști în toate. Știați că înainte de toate avem nevoie de un studiu geotehnic al terenului? Nici eu. Nu te gândi că vei descoperi că vrei să îți construieși casa pe locul unui fost cimitir (prea multe filme americane își spun cuvântul), ci că terenul este foarte prost și nu îți poți construi palat sau că solul este foarte poluat. Iar acesta este doar un prim pas.
.Să afli cum va arăta viitoarea ta casă uneori e la fel de simplu precum cumpărăturile online. Filtrezi totul în funcție de criteriile tale de căutare și îți găsești un proiect de casă gata făcut, cu garanția că vei obține autorizația de construcție pentru el. Și de nu-ți convine ceva, el poate fi modificat după gusturile și preferințele tale. Mai mult decât atât, nu strică niciodată un sfat specializat, așa că un consultant care îți poate spune pe bune ce e ok și când pretențiile tale te-ar putea duce la sapă de lemn, este mai mult decât binevenit. Așadar, am bifat proiectul de casă și consultanța.
Iar dacă toate astea pe tine te-au făcut să te râzgândești (pe mine m-au luat fiorii), există totuși varianta de a cumpăra o casă deja construită. Nu aș face-o în veci după ochiul meu, ci mai degrabă ținută de mână de un specialist. Nu aș putea judeca structura casei, rezistența ei, dacă rentează financiar, ca să nu mai zic de eficiența energetică. Și dacă soluția financiară este banca, un evaluator ANEVAR ar putea fi coșmarul nostru. Sau nu, dacă știi ce și cum să alegi.
Da, există cineva care a grupat o multitudine de servicii în ceea ce privește construcția, achiziția și consultanța pe tot ce înseamnă case, terenuri și nu numai. Vorbesc aici de AIA Proeict, unde, după o mai atentă studiere a ofertei, există soluții pentru orice pretențios. Recunosc cu sinceritate că habar nu aveam ce implică construcția unei case.. așa că, data viitoare când mă întreabă cineva de ce nu fac asta, îi dau link direct ca să vadă ce implică. Pentru mine rămâne mai simplă varianta de a cumpăra deja ceva construit. Dar a cumpăra cu cap! Și pentru asta, consultanța în privința achiziției de la AIA Proiect pare a fi exact ce îmi trebuie.
Rămâne o singură problemă: știe cineva, zău, unde e codul ăla pentru a primi câți bani vreau eu ca în Sims? Tare aș sări peste partea cu creditul :)) De partea cu sufletul casei mă ocup eu 🙂
One thought on “Casa mea, cuibușor de nebunii”