Cu mine. Cu nimeni altcineva în afară de mine. Acum trei săptămâni eram într-un adevărat ritm. Elevii mergeau perfect, cursurile se vindeau, ideile curgeau și eu le puneam în practică. Mi-a picat tot site-ul. O săptămână am lucrat pe partea tehnică, rezolvând singură toate chichițele, timp în care am făcut și live-uri, și webinarii, a Citește mai mult
Category: Uncategorized
Mi-e scârbă de oameni
De fapt, nu ne mai numim oameni. Asta nu ar fi un compliment pentru noi. Ar fi deja o idealizare a stării în care ne aflăm acum. Pe scara ierarhică a sufletelor, noi suntem echivalentul unei plante carnivore. Sau chiar mai jos. Ne mai putem numi oameni? Văd zilnic pe Facebook cazuri de animale abandonate. Citește mai mult
Obiectivele mele pe 2017
Să ajung la greutatea din tinerețe Să am fundul de la 16 ani Să fac sport mult Să nu mai beau cola Să îmi găsesc boyfriend Să dansez mult Să scriu pe blog Să mă duc la înot Să călătoresc …. Cam așa sunau obiectivele mele în anii mai trecuți acum vreo 2-3 minute. Dar, Citește mai mult
2016, să-ți stea în gât!
N-a trecut încă dar nici mult nu mai are până își dă obștescul sfârșit. Un an pe care sper să nu îl uit niciodată pentru că m-a învățat multe și m-a trecut în altă etapă a vieții mele. Cum a fost 2016 Lung, scurt, bun, rău? Să fiu eu pisică dacă pot să îi pun Citește mai mult
Regrete, regrete, regrete
Eram într-o excursie faină acum ceva vreme și s-a lansat întrebarea (nu singură :)): Dacă mori acum, tu ce regrete ai? Sunt sigură că toți participanții muți la discuție au început cumva să mustească vreun răspuns pe undeva, răspuns care s-a oprit în gât pentru că ne e frică să ne confruntăm cu eșecurile noastre. Citește mai mult
Poruncile visătoarei zâmbărețe pentru participanții la trafic
Nu trece zi de la Dumnezeu să nu mă întorc din trafic cu o sete nebună de a da peste un pieton sau de a zgâria o mașină. Mai jos veți vedea și de ce am astfel de porniri animalice. Poruncile pietonului Traversează prin mijlocul drumului. Se știe clar că mașinile au frână, șoferii au Citește mai mult
Când îmi este greu…
Mă las să pic o vreme. Uneori lupta cu tristețea e ca aceea cu morile de vânt. Trebuie să o lași să își facă de cap. Să ajungă la un maxim, să cazi până când inima e atât de grea că nu îți mai vine să o ridici din mocirlă. Mă gândesc la mine. Citește mai mult
Ai viața pe care o meriți
E un film al cărui nume evident că nu mi-l amintesc dar în care actorul principal e viitorul meu soț. Numai că el nu știe :)) Anyways, el – un prostituat, îi spune ei – clienta naivă care încă mai crede în dragoste și vrea să îl facă gelos pe fostul: ai viața sentimentală pe Citește mai mult
Fericirea e în mâinile mele
Culmea nu, că pare atât de simplu. Eu vreau să fiu fericită, hai să fac asta să se întâmple! Practic, nu e atât de simplu pentru că fericirea e o ecuație cu multe variabile, dar eu sunt responsabilă de cum o rezolv: fericirea e într-adevăr în mâinile mele. Balanțele depind de alții Sunt tone de Citește mai mult
Povești de dragoste cu pantofi sport
60! Frate, deci nu-mi vine să cred….a zis marele Rozaliu. Ce 60? Ai luat-o razna? aproape că au urlat Fotbaliștii. Nu ai văzut-o de dimineață? S-a cântărit! Mă, tu ești nebun? Cum adică 60! Nu e posibil așa ceva, nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu! Stai, băi nene, tu ce te plângi? Tu pleci cu ea la fotbal și cu Citește mai mult