Copiii iubesc animațiile. Empire Film, copiii. Eu ștrumfii

„Tata, mai povestește-mi un episod din Tom și Jerry”, așa începea fiecare seară. Tata era responsabil cu desenele animate, mama cu poveștile. Tata era cel cu care mă uitam la animațiile copilăriei mele și ne strângeam de burtă amândoi de râs.

Mă întreb uneori cum de sunt eu atât de mică și al naibii. Răspunsul este simplu: întotdeauna favorizam personajele mici și neajutorate, care vor reuși să dea totul peste cap. Toți cei care scapă ca prin urechile acului, luptă cu imposibilul (și o fac într-un mod amuzant), toți cei care la final de animație sunt mici, transpirați și cu zâmbetul pe buze. Dacă ei pot, eu de ce nu? Și ce copilărie frumoasă am avut!

Pe vremea aceea, animațiile nu erau la îndemâna oricui. Acum copiii au micul lor vrăjitor: Empire Film România. Ei sunt cei care aduc în România cele mai noi drăcii pentru cei mici în ceea ce privește filmele și desenele care le vor marca copilăria.

Eu ți-aș spune direct că Empire Film nu este numai pentru copii. Eu nu am încetat niciodată în viață să mă aliez cu personajele mai mici și neajutorate. Și, dacă este să fac o mărturisire, nu am încetat nici să mă uit la desene animate. Te provoc să ghicești două din favoritele mele. Hai că nu e greu: unul e mic (dar nu-l cheamă Polonic), alții sunt mici și albaștri.

E greu?

Hai că poți!

Încă puțin….

Stuart Little m-a ținut cu sufletul la gură. Îmi țineam pumnii strânși de fiecare dată pentru șoricelul simpatic. Ce-i drept, nu e la fel de fermecător ca Jerry, dar cu siguranță șoricelul generației de azi își merită o reputație de simpăticel.

Dar cei și cei și cei mai dragi îmi sunt Ștrumfii. Am pus mâinile la ochi atunci când erau în pericol, am râs până nu am mai putut la una din replicile lor amuzante, am plâns când nu le-au ieșit planurile și am ieșit de la film cântându-le melodia. Și mi-am promis că o să îmi cumpăr minim o jucărie cu ștrumf. Deși mie mi-ar fi plăcut să îi cresc pe toți la mine în casă. Ce, n-ar fi fost simpatic?

Vedeți, într-un fel sau altul, animațiile copilăriei își pun amprenta asupra noastră. Eu vă propun să nu uitați de copilul din voi și să trageți din când în când câte un ochi la un desen animat!