E duminica, e soareeeeeeeeee, primavara si-a intrat in drepturi si am incheiat o saptamana dedicata femeii. Dar eu cred ca meritam o luna intreaga! :)) Sa nu fiu egoista… Azi voi recunoaste ca in perioada asta cel mai mult m-am gandit la fetele din viata mea. Da, eu, o fata, m-am gandit la fetele din viata mea. Daca nu eu, atunci cine?
Pentru ca sunt speciale, pentru ca sunt ale mele si pentru ca mi-e dor de un lady’s night out, sau afternoon out.. sau orice dar numai out sa fie. Mintea mea imi zboara acum la doua prietene, vechi de tot (ca mine), de prin facultate. Una este ingerul meu pazitor, cealalta… well, varianta de inger cu cornite dar tot pazitor😛 Nu le-am mai vazut de anul trecut din …..holy mamma! Se face 1 an !!!!!si toata saptamana m-am gandit sa le tentez cu o invitatie la suc. Again, daca nu eu, atunci cine? Asa ca o sa vanez doi iepuri dintr-o data: bifez proba 2 la Spring Super Blog 2013 siii in loc de un mail siropos in care sa le reamintesc cat de dor imi e de ele si ca am facut prostii in lipsa lor, deci trebuie sa ne vedem, le trimit un mail scurt cu linkul de la postarea asta si un text simplu: Suc? :))
La ele m-am gandit si in momentul in care am dat de site-ul Borealy. Desi ne vedem raaaaaaaaaaaaaar (sper ca se pricepe apropo-ul), din cand in cand ne mai surprindem reciproc. Ca sa intelegeti mai clar cum stau lucrurile, eu dau intotdeauna mailul de: “dragele mele, a trecut un an de cand nu ne-am vazut…. ce ziceti de sambata X la ora Y?” Toata lumea confirma. Doua dintre noi ajung la timp, a treia intarzie. Da, e vorba de tine, Creata mea. Uneori, i-am zis si ca ne vedem la 5 dar noi am fost acolo la 5.30. Nu a mers, a ajuns la 6. Ne-a promis de 50 de ori ca ajunge la timp, dar noi mereu ajungem in cafenea si stam cate jumatate de ora si vorbim despre…..vreme ca nu cumva Creata sa piarda vreo veste. Asa ca… eu cred ca i s-ar potrivi de minune un CEAS. Daca ar putea sa si tipe: te asteapta feteleeeee! ar fi nemaipomenit. De fapt, ar fi mai bine sa aiba cate 2 in fiecare camera. Este super finut, atrage atentia si siiiiiiiiiiigur vazandu-le si-ar aminti sa se grabeasca spre noi :))
Iar pentru Octavia, oh well, v-as putea povesti eu multe despre cum radem cu pofta in 3, despre cum ne mai scapa cate o ironie, despre cum ne sustinem prostioarele reciproc. Dar Octavia mea tot timpul poarta bijuterii. Eu iubesc inelele dar nu sunt obisnuita sa le port, ea iubeste bijuteriile si intotdeauna le poarta. Mie imi plac inelele mici, ei ii plac cele mai mari. Despre mine lumea spune ca sunt buna, prietenele mele stiu ca sunt buna si rea. Iar Octavia mea e rea si buna si atunci o sa intelegeti de ce am ales varianta asta. E mai mare, iese in evidenta la fel ca ea, e negru si alb, dar per total e o inima mare.
Asadar, dragele mele, sper ca v-ati prins pana acum ca v-am dedicat un articol pe blog. La ce trebuie sa recurg ca sa va vad mutrisoarele. Ce ziceti, o punem de-o intalnire in martie?
PS: Revin cu poze pe blog de la urmatoarea noastra intalnire. Fetele mele merita si a doua postare
PS2: Se vede dupa zambetul meu cat de fericite ma fac ele.. Asa rar, dar bine!