Va rog sa nu imi incepeti cu teoria ca Dumnezeu e peste tot iar eu nu o sa incep cu teoria mea legata de credinta si alte chestii religioase.
Ma abtin de la a comenta pantofii doamnelor care vin pe la biserica, nici faptul ca vreo preoteasa vine cu haina de blana si super parfumata. Nu e treaba mea. Nu o sa ma vedeti ca ma inchin de 300 de ori sau ca spun ca sunt o credincioasa. Nu o sa raman pasiva cand imi spui ca esti un ateu convins dar nici nu o sa ma apuc sa iti indrug citate din Biblie (pe care, recunosc, nu am apucat sa o citesc..dar m-am apucat de ea de vreo 3 ori).
Ceea ce ma oripileaza sunt chestiile de genul asta.
Si asta este doar un exemplu. L-am gasit la mine pe profil, share-uit de o cunostinta. Mi se intampla o data pe saptamana sa primesc asa ceva, eventual daca mai are atasat si o rugaciune, m-am scos cu dracii la maxim. Ooops, cred ca nu aveau aia ce cauta aici.
Nu cred ca Dumnezeu are nevoie de un like de la mine – stie si El ca face treaba buna. Nici de-un share ca sa afli si tu ca exista. Lasati chestiile astea si mutati-va fundurile acolo unde conteaza – nu pe scaun in fata laptopului. Mergeti si faceti voluntariat la un centru de copii sau de batrani, sau de animale. Dati un ban unei batrane care chiar are nevoie. Mergeti si donati sange. Faceti ceva la concret. Din fericire, inca nu am ajuns in etapa Inchizitiei moderne in care pentru 5 like-uri si 3 share-uri ti se iarta juma de pacat iar spovedania prin email inca nu e destul de populara. Sper sa fiu de mult plecata din lumea celor…. vii cand se vor intampla chestiile astea.
Daca il cautati pe Dumnezeu pe Facebook, va spun eu – nu e acolo. Chiar are treaba si nu poate sta pe net 🙂