Pare greu de crezut. Într-o vreme în care criticăm tot ce mișcă, în care nu apreciem nimic din ce avem în țara noastră, în care ni se pare că afară totul este roz, eu chiar iubesc România. Și mai sunt și alți încăpățânați ca mine și îi cheamă Art&Craft.

Tu știi?

Prin natura jobului meu, întâlnesc o grămadă de oameni și aflu multe păreri. Cu toți elevii mei de la engleză apuc să vorbesc despre România și mai ales despre tradițiile noastre și ce avem noi frumos. Te provoc:

Zi-mi acum o tradiție pur românească

Zi-mi de ceva frumos de-al nostru. Ceva ce am transmis din generație în generație. Ceva din moși-strămoși, cum ne place nouă să zicem. Dacă te-ai blocat, atunci ai adăugat încă un oftat pe lista mea. Dacă te-ar tenta să spui că noi nu avem nimic de-al nostru demn de a fi menționat, atunci ai adăugat o lacrimă pe lista mea. Acestea sunt răspunsurile pe care le primesc de obicei. Și mă întristez. Pentru că noi avem tradiții, meșteșuguri și o țară minunată și îmi pare că odată cu generația mea toate minunățiile românești nu vor mai fi transmise mai departe.

Cum să nu iubești Mărțișorul…? Eu sărbătoresc Dragobetele în fiecare an.. iubesc colindătorii (cei puțini) care mai trec prin blocurile gri și spălate de ploaie. Am o ie veche de 100 de ani de la străbunica. Am și cămașa de noapte a bunicului. Și le păstrez la loc de cinste să ajungă și la copiii mei.

 

Cum să nu iubești țara asta care e definită de mai mult decât de Castelul lui Dracula? Vezi un Castel al Corvinilor într-o Hunedoară parcă uitată de lume. Dă o fugă la Biserica dintr-un lemn și vei prinde un colț de rai. Ieși din zona de confort și lasă hotelul de la Sinaia pe un traseu ușor pe munte. Îți vei clăti ochii și sufletul pentru minim 3 luni stresante.

Le avem și noi pe ale noastre. Și sunt multe. Și frumoase!

Kitschuri peste tot

Orice colț din țara asta aș vizita caut să mă întorc cu ceva după mine. Un suvenir. Ceva mai mult decât amintiri și poze. Am o tradiție cu mama: oriunde mă duc, îi aduc o farfurie. Pe câte zone sunt, pe atâtea stiluri avem. Și nu a fost nicio ocazie în care să nu plec cu minim două farfurii. De multe ori am fost dezamăgită. La o aruncătură de băț erau magazine cu așa zise suveniruri tradiționale…care mi-au lăsat un gust amar. Dar am ieșit din zona de confort și am căutat mai mult. Întotdeauna trebuie să mă întorc cu ceva veritabil românesc. Chit că e vorba doar de o brânză delicioasă în coajă de brad.

Am căutat și în București magazine cu suveniruri tradiționale. Am căutat. Nu am găsit. Îmi dădeam seama de la o poștă că nu era chiar ce voiam.

Art&Craft, un altfel de magazin de suveniruri

I-am descoperit de curând cu ocazia Spring Superblog. Și am pășit sceptică în universul celor de la Art&Craft. Cu ce ar fi ei diferiți față de orice am văzut până acum? Mi-a fost rușine când am intrat pe pagina lor și am descoperit lucruri despre țara mea pe care eu nu le știam. De exemplu, voi știați de ceramica de Corund? Eu habar nu aveam. Iar asta m-a pus pe gânduri. Mai am de văzut din România. Mult de tot. 

Cei de la Art&Craft sunt diferiți. Și puțin nebuni. Genul ăla de nebunie pe care mi-aș dori să îl văd mai des. Ei călătoresc în toate colțurile României și cumpără produsele de la meșteșugari locali. Ba chiar îi încurajează. Cine se duce să caute o bătrânică care știe încă să țese? Cine din București îi cumpără produsele?

Atunci când intri într-un magazin Art&Craft ai garanția originalității. Cineva a călătorit prin țara noastră minunată și ți-a adus tradiția direct la raft. Cineva a cunoscut și a strâns mâinile lucrate și îmbătrânite ale meșteșugarilor locali și le-a adus talentul pe raft. Cineva a adus zâmbetul pe fețele meșteșugarilor, arătându-le că arta lor nu e moartă și cineva poate să o ducă mai departe.

Ce rol au suvenirurile? Pe unde merg plec cu ceva de-al lor. Iau cu mine o bucățică din sufletul local. Magneți de frigider? Eu cred că voi glumiți! Un ulei de măsline veritabil din Grecia, un limoncello tipic italian, un farfurie din ceramică cu modele tipic bulgărești. Toate îmi aduc aminte de ce este al lor, de ce a construit acel popor de-a lungul timpului.

Suvenirul meu ideal

Dacă ar fi să o surprind pe mama (și credeți-mă că e foarte greu, fiind super pretențioasă și mirosind tot ce nu e veritabil), i-aș adăuga încă o farfurie în colecție. Încă una?! Da. Știe povestea fiecăreia și știe care de unde a fost luată. Tocmai își renovează bucătăria iar farfuriile mele în sfârșit își vor primi locul lor binemeritat: un dulap pe colț unde vor fi expuse toate la loc de cinste.  Într-o bucătărie care combină designul modern şi contemporan cu clasicul, s-ar încadra o pată de culoare tradițională:

Vedeți toate cadourile mele pentru mama sunt lăudate tot timpul și îi amintesc cu drag de mine. Chiar dacă sunt la doar 3 apartamente distanță de ea. Iar atunci când voi fi mai departe, tot dragul meu va fi cu ea.

Suvenirul meu din România

Mai am o mărturisire de făcut. Eu sunt lacomă. Mi-aș cumpăra tot. Deseori bugetul nu mi-o permite. Uneori nici trollerul nu e destul de încăpător pentru toate cadourile. Dar mi-ar plăcea să pot oferi „kitul România, te iubesc!”. Știi, să ofer o bucățică din țara mea. Cum aș face asta? Cum altfel decât incorporând într-o cutie de lemn pe al cărui capac să fie sculptată harta României următoarele „ingrediente” cheie:

• o sticluță de pălincă
• un ou mic încondeiat
• o păpușă cu hainele noastre populare sau un șirag de miniaturi din ceramică
• și ceva dulce: îmi fac cu ochiul Trufele București din gama Via Delice sau turta dulce a lui Vlădut

Aceasta ar fi doar varianta de bază. Dacă aș face parte din echipa Art&Craft, aș considera un mix de produse pentru toate gusturile. Nu duci doar o bucățică din tot ce e tradițional și frumos în România. Vei da ca suvenir câte puțin din România. Oricine va gusta, va bea, se va „îmbrăca” românește. Iar eu aș iubi o cutie sculptată de lemn. Sunt sigură că meșterii noștri populari pot crea o minunăție. Pentru că noi putem.

O să mă întrebați sigur unde îi puteți găsi pe cei de la Art&Craft. Răspunsul e simplu: în aeroporturi. Pentru că sunt curioasă din fire, vă anunț de pe acum că săptămâna viitoare plec în Italia (de unde mă întorc iar cu tone de suveniruri), deci voi profita de ocazie și voi testa magazinul Art&Craft din aeroportul Otopeni. Voi reveni sigur cu un review.

Știți de ce îmi pare rău? Că nu au un magazin și în București, de exemplu în zona Unirii. De multe ori am fost oprită pe stradă de străini care mă întrebau de unde pot cumpăra suveniruri? Și nu am știut ce să le zic.. pentru că nu aveam ce să le recomand de calitate și nu voiam să rămână cu un gust amar. Acum am.