Ca tot citeam ieri de foame, mi-am reamintit de una din temele care stau intr-un draft. Disperarea dupa like si share. Va povesteam de chirurgul plastician care ma rugase sa ii dau like la pagina. Ei bine, pentru ca e foamea mare si disperarea si mai mare, au fost create doua grupuri in care de data asta, mama a fost invitata:)))
Ladies and gentlemen, va preziiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiint:
Dar ce se intampla in 2014? 2015 ? O sa moara like-ul? Se prapadeste share-ul?
Si ca sa puna capac, ieri am primit pe un site unde sunt membra (unde se aduna toata lumea cu bloguri), o cerere de prietenie. Dau accept ca e de bine si primesc urmatorul mesaj:
Bună și scuze de deranj. Vreau să te rog dacă îmi poți da un like la pagina de facebook a blogului meu aici: http://www.facebook.com/din politete nu mentionez linkul . Dau și eu înapoi :). Mulțumesc anticipat 🙂
Eu nu vreau sa dau like. Daca nu imi place blogul? Sau daca imi place dar nu atat de mult incat sa vreau sa ma abonez pe undeva? Offf, like-ul a ajuns ca silicoanele. Everybody’s gotta have it! Cu cat mai mult, cu atat mai bine!
Eu ma incapatanez sa consider ca like-ul meu are valoare. Nu vreau sa le cer, vreau sa le merit. Nu vreau sa le dau pe de gratis, vreau sa le dau pentru ca mie chiar imi place chestia aia.
Stiu, sunt naiva dar.. Va rog sa dati like doar daca va place:)))
Si un ultim sfat, de data asta pentru chirurg. Nu iti fa site pe o platforma gratuita. Nu iti lasa adresa de mail de yahoo. Investeste vreo cateva sute de euro in toate astea. De fapt, pana intr-o suta daca iti cumperi si tema de wordpress pentru site. Offfff, greu mai e!