Era o seară perfectă de mai, ei erau la un picnic nocturn undeva în afara Bucureștiului: stele, greieri, puțină răcoare și un pahar de vin. Atmosfera tocmai bună pentru un pic de romantism.

Scapă cine poate

„Auzi, dragă, dar mai stau mult după tine?”

El se uita șocat la ea.

„A trecut atâta amar de vreme. Cred că asta-i seara tocmai bună să te anunț că ne căsătorim. S-a și decis data: 13 septembrie…”

El, buimac de cap, năucit total, parcă lovit de asteroid.

”Cum…cum adică 13 septembrie?”

„13 septembrie, anul ăsta. Știi că nu îmi plac nunțile de vară, este prea cald. Și mai am ceva să îți spun: știi cum se zice că nunta e cea mai frumoasă zi din viața unei femei? Dapăi așa vreau să și fie! Nu vreau să am niciun stres. Nu mă interesează aranjamente, urlete și alte chestii. O să îți dau niște idei și te descurci tu..”

A simțit că îl ia cu leșin. L-au trecut toate sudorile. Ce mai putea să spună? El deja băuse prea mult vin și ea trebuia să conducă până acasă. Ar fi fost în stare să îl lase în câmp. Și avea oricum inelul pregătit. Numai că ea i-o luase înainte cu vreo 2 minute. Și acum el, bărbat, trebuia să organizeze nunta perfectă.

Vreau nuntă în centru dar nu prea

Coșmarul a început imediat. Era mai și el trebuia să găsească locația perfectă și să pregătească tot până în septembrie. Ce om nebun pregătește o nuntă perfectă în atât de puțin timp?!

„Să nu îți treacă prin căpșorul ăla simpatic să facem nunta la restaurant. Am oroare de toate maghernițele deschise prin București, fără aerisire, cu miros direct din bucătărie, plasate între blocuri de la care auzi „Ia-ți mireasă ziua bună”!

„Și atunci mergem mai în afara orașului? La pădure, în natură?”

„Măi, tu ai înnebunit? Muște, țânțari și de la biserică să plec cu mașina toată înfofolită în rochie? Credeam că mă cunoști. Vreau un hotel. De clasă. Așa avem și restaurant și cazare pentru oaspeți. Ei nu mai trebuie să conducă și se pot duce direct la somn de la petrecere. Fii atent! Că nu îți zic de 2 ori: vreau hotelul să fie în centrul capitalei dar nu chiar în buricul târgului că-i prea mult trafic și zgomot. Vreau să fie aproape de mine și de biserica mea. Adică un hotel central undeva la o aruncătură de băț de Unirii. Ai priceput?”

S-a pus băiatul nostru pe Google Maps și dă-i și caută. A pus cele câteva hoteluri într-un Excel și s-a apucat de sunat. Nu știu ce era cu 13 septembrie că toate erau ocupate.

„Am înțeles, nu puteți pe 13…Nu, nu vrea nicio altă dată…” i se auzea vocea deznădăjduită la telefon. „Să nu dea Sfântu să te zgârcești la bani! Vin rudele amândorura și nu vreau să se spună că i-am cazat în nu știu ce condiții”.. i-a șoptit ea aruncând o privire pe excel.

„Aveți un brunch pe 13. Păcat, erați hotelul perfect! Ah, e de la 11.00. Deci am putea face noi petrecerea de pe la 17.00?”

Nu-i venea să creadă! Găsise o locație pentru nuntă: hotelul Golden Tulip Times. Și era perfect amplasat: departe de traficul central, dar la o aruncătură de băț de Unirii. Hotel de 4*, cu condiții impecabile. Iar persoana de la telefon părea să fie îngerul lui păzitor care să-l scape de coșmarul nunții.

Și a început organizarea…

 

Cei de la hotel aveau mai multă răbdare ca Dalai Lama și l-au întâmpinat deja la prima întâlnire cu o listă de lucruri care trebuiau rezolvate. Invitați, meniu, muzică, fotograf și lista părea interminabilă. Bafta lui că invitații erau puțini.

„Nunta trebuie să fie discretă, elegantă, cu gust, altfel mă veți avea pe conștiință”, i-a spus aproape disperat celei care se ocupa de organizarea evenimentelor.

„Să nu dea soacra-n tine să văd sarmale la nuntă! Cu slăninuță! Vreau mâncare rafinată. Și să nu văd doi struguri în farfurie!”

Respectându-i instrucțiunile întocmai, el s-a dus cu doleanțele viitoarei neveste direct la bucătarul restaurantului Good Old Times. A ridicat o sprânceană, și-a mângâiat mustățile de bucătar și l-a invitat a doua zi la o degustare de meniu.

Îl ustura stomacul de emoție așa că, atunci când a ajuns la restaurant a doua zi cu un nod în gât, numai de testat mâncare nu avea chef. Dar îl aștepta o masă cu aperitive – „Bufet e mai bine, să aibă lumea de unde alege”, o friptură suculentă și o selecție de vinuri de nu le putea rezista nimeni.

S-a întors acasă mulțumit. I-a lăsat chef-ului o listă cu felurile ei preferate de mâncare, astfel încât el să strecoare mici surprize în meniu.

„Ia uite cu ce burtă vii acasa! Ai și băut” i-a spus ea așteptându-l la ușă, obosită după o zi de muncă.

„Să știi că pregătitul nunții nu e atât de greu pe cât credeam!”, i-a spus el zâmbind.

„Bine, vezi că m-am răzgândit. Aș vrea niște sărmăluțe, dar nu știu, să fie așa mai fancy. Obligatoriu cu mămăliguță și smântână, dar fancy să fie. Și vreau flori pe fiecare masă, dar să nu fie încărcat. Capisci?”

Și așa i-a pierit toată plăcerea de după degustare.

Un restaurant cu bun gust

A doua zi s-a întors la chef și și-a spus oful. I-a furat un zâmbet și un „așa-s femeile, dar stai fără griji că o rezolvăm cu sărmăluțele fancy”. Următorul drum a fost la doamna care se ocupă de evenimente:

„Nu mă pricep la flori. Știu că ei îi plac trandafirii. Și vrea flori pe fiecare masă, dar să nu fie încărcat. Dacă ar fi prea mulți trandafiri, nu e bine. E în stare să mă înțepe cu ei până rămâne văduvă chiar în ziua nunții.”

„Stați liniștit, că am scoate oricum țepii”, a glumit organizatoarea. Haideți să vă arăt ce am avut la alte evenimente, îmi spuneți ce i-ar plăcea ei de aici și nu vom pregăti un aranjament unic.. și fără țepi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Atenție desăvârșită la detalii

„Vreau să dansez. Vreau și muzică pe placul invitaților dar nimic fără bun gust. Vreau să și pot vorbi și să mă aud. Vreau și spațiu pentru dansat. Și nu vreau un fotograf care să ne prindă în poze ca la Madame Tussaud. Vreau să surprindă nunta în spontaneitatea ei. Ai, înțeles, da?”

„Da, draga mea. Măcar rochia ți-o alegi singură?”, i-a răspuns el ironic.

„Nu e grija ta. Auzi, pisi, crezi că cer prea mult dacă vreau o cameră și pentru noi? Mi-ar fi mai ușor să mă pregătesc acolo și …să facem și noi prostii înainte să plecăm în luna de miere.”

„Deja cei de la hotel Golden Tulip Times ți-au rezervat cel mai mare apartament, sunt gata să le dai o listă cu ce ți-ai dori. Te va aștepta șampania în cameră și alte surprize de care nu îți mai zic…Și invitații vor fi super mulțumiți: ai lumina naturală – știu că urăști lumina aia de multinațională obositoare, Internet wireless să dea check-in pe Facebook, aer condiționat, cablu TV și minibar.” Ea nu a mai zis nimic, l-a sărutat cu foc. Știa ea de ce-l ia de soț!

 

Și a ieșit nunta perfectă în București

Și așa au trecut lunile până în septembrie. Un permanent du-te vino între viitoarea nevastă și personalul hotelului Golden Tulip Times care s-a dat peste cap pentru a îndeplini cele mai nebune dorințe. Cum a ieșit?

Atât de fericită a fost mireasa că a sărbătorit noaptea nunții în mijlocul petrecerii. Cuplul fericit a dispărut o vreme din peisaj dar nu a cântat nimeni că s-a furat mireasa.

Invitații au plecat obosiți spre camere după o petrecere căreia nici cea mai cârcotașă dintre toate rudele nu a avut ce să îi reproșeze.

Mâncarea a fost delicioasă, soacra mare fiind surprisă că își lingea degetele după sărmăluțele fancy. Vegetarienii și lactovegetarienii au plecat fericiți și chiar au trișat la friptura aceea suculentă.

După această nuntă, toată lumea s-a plâns de dureri de picioare și au intrat la masaj a doua zi. Dar niciodată prea mult dans nu dăunează sănătății.

Organizatorii de la Golden Tulip Times au dormit 24 de ore după eveniment, ca să se recupereze după nunta anului.

Iar pozele… pozele sunt o poezie!