Imaginează-ți următoarea scenă. Bruce Willis aleargă cu Sharon Stone de mână. De dragul poveștii, amândoi sunt tineri. În spatele lor, explozii puternice și focuri de mitralieră. Băieții răi sunt pe urmele lor.

„Shit, baby, până aici ne-a fost! Nu avem cu ce pleca din mahalaua asta!”, spune Bruce.

„Stai liniștit, honey, am mașina chiar aici”, spune Sharon pătrunzându-l cu privirea pe masculul feroce care tocmai a salvat-o din ghearele teroriștilor.

Bruce zâmbește jucăuș. ”Să vezi ce îți fac eu în scena următoare după ce tu îmi coși rana asta de la apendice pe viu iar eu nu crâcnesc!”, gândește el. Și ajung în dreptul mașinii, care, culmea! e și blindată, iar Sharon dă să scoată cheile. Și caută…și caută..și caută. Scoate un ruj, un rimel, niște șervețele umede, un paracetamol sinus, un prezervativ ..încearcă ea un zâmbet pervers dar Bruce deja e enervat,

„Baby, ne grăbim!”…

„Da, honey, le scot imediat..”

Și caută și caută.. Pac! Pac! Bruce este ucis fix în clipa în care își băgase mâinile în geanta lui Sharon și a zis că a pus în sfârșit mâna..pe chei.,

 

Dragii mei așa s-ar desfășura un film de acțiune adevărat dacă totul ar depinde doar de Sharon. Pentru că orice femeie de pe planeta asta îți va recunoaște că orice geantă sau rucsac al nostru este sac fără fund, abis cu posibilități nenumărate, un magazin cu reduceri în care găsești de toate dar nimic din ce îți este util în acel moment. Să nu poți găsi ceva în geanta unei femei este un clișeu. Iar eu sunt aici să îl dărâm.

Un hitler al genților

Eu fac lucrurile diferit: iau la mine doar esențialul pentru ieșirea respectivă, nimic mai mult, poate doar mai puțin. Nu o să plec niciodată la mine fără portofel (doar nu am înnebunit), iar acolo deja am:

• buletin pentru identificare dacă mă omoară vreunul printr-un gang,
• ccrnet de conducere dacă găsesc pe cineva jefuit într-un gang și îl duc la spital
• două carduri ratb (dacă nu fur mașinile ca Bruce Willis) iar aici e cu ghici: sunt încărcate? e doar unul cu credit? Nu e nici unul? Aflăm în autobuz 🙂 Îmi plac surprizele :))
• cardul pentru plata ratei – dacă mă jefuiește unul poate îmi face un pustiu de bine și îmi achită creditul. Mai am doar unul :)) L-am făcut ca să o ajut pe mama, suflet darnic care sunt eu, merit să mă ierte banca!

În geantă mai găsim:

• șervețele (dacă am pe acasă) pentru orice urgență care mi-ar lua din delicatețea feminină (niște secreții nazale plecate la vale nu-s demne de mine)
• balsam de buze (dacă se întâmplă vreo minune – vrea un super tip să mă pupe și eu am buzele crăpate?, deh, sunt o romantică!)
• Eventual și cheile de la casă – poate mai vreau să mă întorc :))
• Și să nu uităm, 2 telefoane, mereu trebuie să fiu la dispoziția cleinților mei – dezavantajul de a fi propriul șef.

Totul simplu, basic, ceea ce ar înseamna că lucrurile existențiale rămân simple, în rest le complic eu destul. În această geantă hitleristă, mă credeți că stau 3 minute în fața ușii blocului ca să găsesc cheia de la interfon? Aiurită, ce să mai!

Geanta ideală

Pentru buna organizare a genților noastre, mereu ni le alegem pe cele care par mai mari, mai încăpătpare și cu mai multe buzunare. Ni se pare că astfel vom fi mai organizate și le vom găsi mai rapid. Iluzii, iluzii! Indiferent de cât de bună e geanta, tot haos o să fie.

De exemplu, în recenta mea vacanță în Italia eram responsabilă pentru bagajul de mână prin oraș. Am luat medicamentele pentru inimă și le-am pus într-un buzunar interior – pentru a fi la îndemână, separate de orice alte tâmpenii și pentru a fi ușor de găsit. Știi cât mi-a luat ca să dau de ele când mi le-a cerut mama? 5 minuteeeeee! Pastile de inimă! Dar stai liniștit, banii din portofel erau împărțiți pe patru categorii: bancnotele mele și ale ei, monezile mele și ale ei..și am reușit să le gestionez de minune.

Geanta ideală? Dragii mei, nu există. Îți poți alege o geantă de calitate, cu un design frumos, care să te țină. O geantă pe care o poți asorta cu lejeritate la mai multe ținute. O geantă care să îți placă la nebunie, să fie încăpătoare dar nu prea (altfel e tentant să o umpli cu tot felul de chestii pentru urgențe care nu vor veni). Din nefericire, nu s-a inventat încă geanta cu care să poți vorbi:

„Gentuța mea zurlie, dă-mi și mie cheile”

Pentru că în acest caz, Bruce Willis ar fi fost salvat iar Sharon ar avea parte de o noapte pe cinste! Realitatea e cruntă :))