Postare din sufletul unei visatoare zambarete..

Postarea asta are o intarziere.. de cativa ani. Dar mi-am promis ca niciodata nu o sa pun chestii foarte personale pe blog si daca vor fi chestii din care pot intelepti pe altii o sa las sa treaca timpul. Pentru ca altfel privesti lucrurile dupa o vreme. Iar acum eu am draci care nu au nicio legatura cu postarea dar scrisul face bine:)) Si am si fundalul muzical care.. da, se potriveste cu postarea.

Imi place sa flirtez. La nebunie. Cred ca e parte din caracteristicile zodiei mele. Imi plac jocurile de cuvinte, schimburile de replici, sa fiu ambigua cat sa exasperez si directa cat sa sochez. Flirtez cand pot si in limitele admise (de mine:))). Nu am dus niciodata flirtul mai departe daca am observat ca celalalt deja a luat-o la goana si imi interpreteaza cuvintele mai mult decat ar trebui.

Recunosc: e distractiv sa te joci cu cineva. Nu ma refer aici numai la flirt. Depinde de fiecare cat de departe poate sa duca jocul. Sa il vezi incapatanat la inceput, sa il faci sa se topeasca treptat, sa il perpelesti bine. Dar e un joc periculos. Cu cat il duci mai departe, cu atat va fi mai nasol cand celalalt isi da seama ca si-a imaginat degeaba cei 3 copii pe care ii va face cu tine. Si mai nasol e cand nu isi da seama.

Asa ca in naivitatea mea.. as sugera sa nu ne jucam in halul asta cu sentimentele cuiva. Gasesc multe motive pentru care ar fi ok sa facem asta:

  1. pentru ca putem:)
  2. pentru ca e distractiv:))
  3. pentru ca asa ne antrenam in jocuri pentru momentul in care intalnim acea persoana.
  4. Pentru ca la randul nostru, si noi am fost jucati de altii/altele si razbunarea e dulce.

Jocurile pot fi duse departe rau. Depinde de fiecare cat de mult poate rezista pana sa aiba totusi un minim de sentimente pentru “victima”. Trebuie sa fii chiar Craiasa Zapezii sa te joci pana la capat si sa nu simti chiar nimic pentru celalalt. Eu sunt cuminte. Ma limitez la flirt:) Va trebui sa ma credeti pe cuvant.

Recitesc ce am scris si imi dau seama ca aman randul in care voi scrie ceea ce voiam. Veti spune ca sunt naiva. Toata lumea se joaca cu toata lumea. Asa ca, de la naiva si visatoarea din mine, uitati cateva motive pentru care nu e ok sa iti bati joc de cineva:

  1. Nu stiu voi cum suportati privirea celuilalt dar sa provoci atata tristete unui om.…Am vazut o privire trista o data, la un prieten super bun cu care nu, nu flirtasem, dar care mi-era tare drag si desi lucrurile erau clare (am avut grija sa ii spun de la inceput si pe parcursul prieteniei).. uite ca s-a intamplat. Am zis ca in viata mea nu o sa mai provoc atata suferinta, nici indirect, dapai direct. A fost singurul baiat dupa care am plans ca prieten. Si acum ma gandesc la el cu mare drag.
  2. Se intoarce roata. In asta chiar cred. Si se intoarce inzecit.
  3. Vei schimba pe cineva. Si nu neaparat in bine.
Asta e punctul pe care vreau sa il detaliez. Pentru ca asta e o chestie uneori iremediabila. Dupa experiente care dor tare, ajungem in situatia in care:
  1. nu mai credem in relatii.
  2. vrem sa ne razbunam si poate urmatoarea persoana chiar nu merita.
  3. ne este frica sa ne implicam.
Imi reciteam saptamana trecuta fostul blog. Stiam fix ce postari sa caut pentru ca stiu de ce a fost inspirata fiecare. Mi-a placut de mine.. :)) Scriam pe undeva ca e nedrept sa faci rau unei persoane pe care o placi. Daca respectivul/a nu te vede ce comoara esti, las-o sa se dea cu capul, nu ii fa rau. Daca iti place de cineva, poti sa renunti la persoana aia …daca asta inseamna sa fie fericita.
Cu mai putina inteligenta decat acum cativa anisori, va pot spune doar atat.
Ca nu e drept sa furi visele cuiva.
Ca nu e drept sa ii iei zambetul.
Ca nu e drept sa treci pe acolo si sa lasi ca dupa Katrina.
Ca nu e ok sa ii iei scanteia aia si sa o calci in picioare.
Uneori nu ne dam seama de raul pe care il facem dar deseori putem analiza… si crede-ma.. iti dai seama cat poti distruge.

Sa va las loc de mai multe interpretari? Da, si mie mi-a furat cineva zambetul. Si da, mi-a furat visele.. si mi-a si calcat scanteia in picioare. 3 in 1 ca asa e mai frumos. Dar sunt aici si zambesc. Si visez si scanteia aia inca mai palpaie. Dar acum sunt mult mai atenta, acum sunt mult mai rationala, acum pastrez si zambetul, si visele si scanteia sub cheie. Pentru ca sincer, tare e naspa sa le pierzi pe toate trei odata:))) Dar sunt tot eu..

De aici,

Numai zambete

PS mai lung:

Postarea asta a pornit de la urmatoarea poveste.

Au fost odata ca niciodata o fata si doi baieti. Baietii erau.. sa zicem un fel de amici dar mai degraba cunostinte. Fata era prietena buna cu unul dar ii placea de celalalt. Si celalalt o placea dar mergea pe un principiu mai nesanatos: de ce ti-e frica sa fugi. O vreme a incetinit si voia sa stea pe loc. Dar prietenul bun, indragostit de fata, si-a pus la bataie o amica de care ii placuse in trecut si pe care nu a putut sa o aiba. A facut pe .. petitoarea si asa fata pe care nu a putut-o avea si baiatul care ii fura lui teoretic iubirea au ajuns impreuna pentru o scurta vreme. Vreme in care el ii povestea cu detalii  sordide fetei prinse la mijloc tot ce se intampla. Asa a inceput…

Imagineaza-ti ca vrei o jucarie. Rau. Si e la reducere. Prietenul cel mai bun stie ca si jucaria te vrea pe tine. Asa ca vorbeste cu alt amic si iti da jucaria ta lui. Apoi iti povesteste zi de zi, timp de o luna, cum se joaca amicul cu jucaria. Zi de zi, cu lux de amanunte. Si zambind fericit. Acum sper sa intelegi.

Povestea are final fericit: Baiatul indragostit e intr-o relatie… cam nezambitor dar..asta e:) Baiatul care a fugit  inca mai vrea fata. Iar baiatul indragostit i-a ramas amic. Fata e zambitoare si visatoare si incearca sa revina la capacitatea de alta data. Pentru ca poate. Dar cu nici unul din ei:)

PS2:

Am scris postarea pe 10 decembrie cu gandul sa o postez a doua zi. A doua zi m-am gandit ca poate nu e o idee buna. E 18 decembrie si m-am gandit sa o recitesc. Nu e nici cu prea multi draci, nici prea personala. E tocmai buna. Iar eu tocmai sunt dupa un weekend super in care ghiciti ce am facut: mi-am vazut visele cu ochii, am zambit mult de tot si scanteia aia de care va vorbeam s-a transformat  intr-o flacara….Pentru ca pot! 😀

PS3: Pentru amicul meu..stai linistit, toate au trecut, pentru mine asta a fost punctul de la finalul propozitiei..E ca atunci cand revizuiesti materia pentru examen si inchizi cartea. Sunt gata pentru urmatorul capitol din viata mea si doar simteam nevoia sa scriu. Tu ramai pentru mine acelasi cu care vorbeam cu orele cand eram la munci..si cel care m-a dat pe spate prima oara 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.