Gâlceavă în calculator: FSP-Fotron e pe poziții

Ia uite-ooooo cum se plimbă cu paharul ăla! Presimt că săraca tastatură iar mai face o băiță în seara asta!

Las să facă, s-a obișnuit cu apă, cola, ceai verde, ba la o răceală a luat și un pahar de coldrex. Eu am viața cea mai grea.

Nu te înțelegem!

Îl mai țineți minte pe cel de dinainte? Fostul hard.. da, era mai mic și mai prost, dar nu merita să moară așa. A apucat-o mutatul, l-a scăpat pe podea și ăsta i-a fost sfârșitul.

Ai dreptate, au răspuns restul componentelor în cor, intrând într-un moment de reculegere.

Așa că eu sunt cel mai torturat și cel mai important. Nu știu cum să vă spun eu, dar fără mine voi ați avea o existență inutilă. Ea își ține pozele, documentele, munca, filmele, vlogurile, toate-s la mine. Un pas greșit și gata, adios, ați rămas fără tot. Unde e stocat Windowsul? Nu pe hard? Unde sunt programele? Pe hard. Ce vă faceți fără mine, băi mucoșilor? Vă spun eu: nu existați.

Și așa seara a început cu o gâlceavă pe cinste între componentele calculatorului unei superbloggerițe. În timp ce ea se chinuia să scrie un articol pentru Superblog, nu înțelegea de ce toate se mișcă atât de încet. Și nu vorbim de inspirație. Componentele PC-ului erau ocupate cu altceva.

Măi, hard-disk-ule, tu te crezi șmecher, dar degeaba ții tu toate chestiile astea la tine, cum ajung ele la posesoarea noastră? Cum vede ea că a deschis aplicația, unde editează vlogurile, unde vede filmele? Pe ecran! Și de ce are nevoie pentru asta? De o placă video! Vezi, e logică elementară, dragul meu HDD sau mai bine spus Hai că de-ți dau două acum de nu te vezi!

Ia liniște, că nu știți ce vorbiți. Tu ții informația, tu o trimiți vizual dar când încarcă ea jdemii de aplicații că vrea să și scrie, să și editeze și să mai aibă și nu știu câte tab-uri deschise în browser, cine vă ține în echilibru? Haaaaa? Eu, băi fraiericilor, că fără memoria RAM vă înnecați cu toții aici! EU vă ajut să faceți față stresului și să performați în liniște!

Ia uite ce vorbește ăsta micu, s-a auzit o voce de bariton. Băi gogoșică, băi frunzuliță.. sau frunzulițe că ești făcut din două plăcuțe amărâte, ce vorbești măi tu acolo? Tu le ții pe toate în echilibru? Ce vorbești, măi băiatule? Sau ce-oi fi tu? Placa video e o tipă care pune accent mult pe aparențe, hardul e un slăbănog de zici că trage la sală dar tu, memorie RAM, ce-oi fi? Două gemene care joacă coarda? Că mare lucru nu faci și te și înlocuiește în două minute.

Moment de liniște. Superbloggerița se panichează. Nu mișcă nimic, intră în Task Manager – procesorul e la 99%. Ceva se întâmplă. Vocea de bariton continuă.

Măi neuroni pierduți în carcasa PC-ului, ce v-ați face fără mine? Eu, procesorul, sunt creierul vostru. Ați înțeles? Eu sunt Dumnezeul vostru. Ce vă credeți mai tari decât mine? Cine preia toate comenzile de la voi, zevzeticilor? Dacă nu aș fi eu în intersecție, nu ar fi haos?

Adică ești ca polițistul de la circulație? întreabă placa video. Dar ei sunt varză.. fac mai mult rău decât bine.

Ah, da? Ia să vedem.

„Your computer has encountered an error and will now restart.”

Nu,  nuuu și iarăși nuuuuu. Nu am dat save!!!!! Munca mea….

Ok, ok, am priceput mesajul, au strigat în cor componentele. Las-o să lucreze.

Numai că era prea târziu. După un prim draft pierdut, superbloggerița s-a decis să deschidă carcasa PC-ului să vadă ce se întâmplă.

Măi băieți, care din voi îmi face figuri în seara asta?

Tăcere completă. Procesorul și-a făcut curaj și a adresat marea întrebare:

Vrem să știm care dintre noi este cea mai importantă componentă din PC.

Asta era dilema voastră? Toți sunteți importanți pentru mine.

Nu merge cu gargară din asta, a strigat procesorul ofensat.

Păi, să vedem. Îmi iubesc placa video când joc un sims 4 și am toate elementele grafice la cea mai bună calitate. Dar știu că fără destul RAM și un procesor puternic nu aș fi putut să mă joc. Și fără un hard mare unde să țin jocul ăsta mare, ce m-aș fi făcut?

Deci suntem toți importanți?

Da, dar voi ați uitat ceva. Aveți creier – procesor, ochi – să zicem placa video, trup  – hardul, membre – RAM-ul. Dar ce contează cel mai mult?

Inimaaaaa, au țipat toate componentele într-un glas.

Și cine e inima voastră?

Toate componentele se uitau unele la celelalte. Dilema era mare. Misterul se cerea elucidat. Tensiunea creștea.

Sursa, dragii mei!

Ce sursă?

Măi băieți, știți că îmi place atenția la detalii. Inima voastră este sursa calculatorului. Să v-o prezint: ea este sursa Fotron.

Ah, țin minte, e chestiuța aia de ai luat-o de la magazinul Marketonline.ro.

Exact, dragul meu procesor. Am prins promoții la componente și am înșfăcat-o imediat. Auzisem de surse FSP și voiam neapărat una. Cum să ratez ocazia?

Eu tot nu înțeleg. De ce e sursa cea mai importantă componentă? a strigat procesorul ofticat.

Hai să îți arăt. 

Și s-a făcut întuneric. Oricât ar fi vrut ele, componentele au rămas în moarte cerebrală. Nu puteau trimite comenzi, nu puteau face nimic. Era întuneri și viața părăsise calculatorul.

Acum ați înțeles? Întotdeauna să ascultați de inima voastră – ei îi datorați toată distracția. Acum toată lumea e cuminte. Eu mai am de scris!