Când crezi că nu mai poți, mai poți un pic

Mai ții minte zilele când te simțeai super erou? Când credeai că poți schimba lumea? Că poți muta munții? Că nimic nu e prea greu. Da, cu tine vorbesc. Știu sigur că ai avut o perioadă în care fiecare zi era o nouă sursă de inspirație. Încearcă, te rog eu, să îți amintești cum era Citește mai mult

Tu îți dai voie să fii fericit?

Am atâtea de scris dar toate au fost anulate de starea mea. Una de bine, of course. Așa că am trecut restul în stand by și azi vorbim despre fericire și cât îți permiți tu să fii fericit. Nu am înnebunit mai tare decât eram. Am scris corect. Nu ne dăm voie să fim fericiți Citește mai mult

Cine ți-a dat voie să măcelărești un suflet?

Azi e fără milă. Azi tai. Azi e fără frână, doar gânduri așternute pe ecranul alb al wordpress-ului. Azi postarea e despre oamenii care calcă suflete în piciodare, care ignoră suferința altora, care ar face orice pentru fericirea lor chiar dacă în urma lor lasă dâre de cadavre. Să măcelărești un suflet Poate fi ușor. Citește mai mult

Libertatea de a face

După cum îmi poftește sufletul Eram la munte acum un an :)) După dans cu poftă, mâncat prea mult, aer rece, dat cu sania, țipat cât mă țineau plămânii, băut primele 3 guri de palincă din viața mea, zâmbit de mă dureau obrajii..m-a lovit așa o dâră de inteligență: oare de ce renunțăm la libertatea Citește mai mult

Iubesc oamenii ai naibii

Ăia pe care nu îi suportați pentru că spun lucrurilor pe nume. Cei care sunt poate prea ironici, sarcastici. Cei care o dau cu bâta în baștă, ți-o trântesc direct în față. Oamenii ai naibii. Nu femei frustrate Da, femeile sunt oameni ai naibii. Dar nu în sensul bun. Ele împrăștie venin de dragul de Citește mai mult

Îți mulțumesc că mi-ai frânt inima

Tânjesc de ceva vreme după scris, dar orice gânduri aș fi vrut să aștern aici, își pierdeau din entuziasm înainte să deschid pagina. Dar azi, azi e altceva. Azi zâmbesc și pot să spun: da, îți mulțumesc că mi-ai frânt inima. Trăim despărțirile intens Uneori mă gândesc chiar că exagerăm cu ceea ce simțim atunci Citește mai mult

Nu sunt normală. Compromis? Fericire?

Și încerc să îmi dau seama unde m-am pierdut pe drum…. pentru că nu-s normală. Văd oameni în jurul meu pentru care compromisul e obișnuința. Viața e un compromis. Relațiile sunt făcute din compromisuri. Fericirea e un set de reguli ce trebuie să fie respectate întocmai. Ce e fericirea? Pe mine mă întrebi? Fiecare are Citește mai mult

Trăiesc sau sunt robot?

7.20. Deja e târziu. Trebuie să ies afară cu cățeii, la 8 încep munca. În casă e dezastru dar patul e mare și pătura e caldă. Mai dorm puțin. „Neah, te trezești acum!”, țipă conștiința mea. În 2 secunde sunt la baie, cu ochii lipiți, animalele după mine. Nici bine nu apuc să mă spăl Citește mai mult