M-au trecut ganduri criminale. Rau de tot! Deja ma imaginam criminal in serie…fara a avea insa o imaginatie destul de bolnava incat sa imi imaginez o transare pe viu. Dar ma gandeam cum ar fi sa il leg de calorifer si sa il bat oleaca la poponeata. Macar asa o sa aiba un motiv pentru care sa planga. Si totusi m-am potolit. Dar tineti-va copiii departe de mine! I’m wild and dangerous!!!
Vineri, aeroport Roma, cursa low cost, intarziere de 2 ore a avionului. Inca de dinainte sa aflam de minunata asteptare pe care trebuia sa o prestam am observat inamicii: 7 la numar. Pici pana in 4 ani. Pe baza experientelor anterioare deja anticipasem ca nu voi dormi tot zborul. Din aia 7, o fetita statea cuminte de vorba cu tatal ei. Un baietel super simpatic statea cuminte de tot cu mama lui si isi cara valiza. Super civilizatie! Doi copii alergau de nebuni pe langa poarta de imbarcare si trageau de bare pe acolo. Nepoliticos dar trebuiau si ei sa se distreze cumva.
Inamicii adevarati: 2 la numar! O fetita simpatica de altfel, si un baietel. Criminal! Cumva s-a intamplat ca in toate cele 2 ore de asteptare mama a stat cu baietelul in spatele meu. Motaiam si eu in scaunul ala cand, deodata, in urechea mea, a inceput monstruletul sa urle. Sa urle din toti plamanii! Cat de tare putea! Dar nu plangea! El urlaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! Si a facut asta 2 ore in continuu!!!! Cica era obosit. Duuuuude, go to sleep! Se mai plimba mama lui cu monstruletul in brate, tot in zona mea ajungeau. Il auzeau si cei de la sosiri, desi noi eram in partea cealalta a aeroportului. Doamneeee, si ce mai urla. Pentru o clipa m-am gandit sa ma intorc si sa ma uit urat la el. Dar daca declansam dragonul care sufla foc pe nari? Mama i-a mai zambit, s-a strambat, a mai vorbit eu el. 2 minute afisa o fata calma (a naibii monstru! stia ca ne tortureaza) si apoi, dintr-o data incepea spectacolul.
Spectacol in muuuuulte arii. A continuat in avion unde, bineinteles, ca am avut placerea de a avea pe randul din spatele meu 2 copii. Fetita simpatica dar infometata. Asa ca a urlat cu intreruperi. Acceptabil pentru gradul meu de suportabilitate. Si fratele ei care busea cu picioarele fix in spatele meu. OH joy! Cumva am dormit. Dar urletele au reinceput la aterizare iar monstruletul a adormit abia cand am ajuns in Romania.
Iar eu dau vina pe parinti. Pentru ca au copii necivilizati. Pentru ca i-au invatat ca e ok sa urle daca nu au ceva, daca sunt plictisiti si cineva nu ii distreaza. Pentru ca ii lasa sa ii plezneasca. Monstruletul isi batea mama cu o lejeritate uimitoare. Pentru ca baga replica: ” nu am ce sa ii fac. E plictisit/obosit, etc”. De ce piscotii mei esti parinte? Ce o sa faci cand la 10 ani o sa faca sex? “Imi pare rau, dar nu am putut sa fac nimic”.
Nope, eu nu pot sa fac nimic. Eu, amarata aia obosita din aeroport, care, din politete si pentru ca m-am gandit ca nu as vrea sa fiu in locul tau, am tacut si i-am indurat tipetele monstruletului. Si pentru ca nu am vrut sa intru intr-o polemica vizavi de ce inseamna sa fii parinte pentru ca nu am inca un plod. Dar asa nestiutoare cum sunt, tot nu o sa ii dau un Snickers la varsta de 2 ani, nu o sa il duc saptamanal la Mac la 4 ani, nu o sa ii cumpar toate jucariile de pe lume si sa il las cu orele la desene ca sa scap de el. Poate nu o sa fiu cea mai buna mama, dar o sa am grija sa nu cresc monstruleti! Pana atunci, tineti-i pe ai vostri departe de mine! Ca zau ca va bat!
😀 ce tare… nu?
Sa fii torturat de copii..acum da, mi se pare amuzant. Atunci, nu prea:))
😀 ce tare… nu?
😀 ce tare… nu?
Sa fii torturat de copii..acum da, mi se pare amuzant. Atunci, nu prea:))
Sa fii torturat de copii..acum da, mi se pare amuzant. Atunci, nu prea:))
Haha been there done that!
Haha been there done that!
Haha been there done that!
vina e exclusiv a parintilor! pe copilasii pana in 2 ani ii intelegem ca nu se pot exprima si de obicei ii dor f tare urechiusele in avion si urla, ca nu stiu sa spuna ce au! un panadol baby inainte face minuni…ii ajuta f tare sa nu mai aiba dureri si un suc sau smoothie natural de ghimbir sa le ia raul de miscare! se pot face multe sa ii ajuti un picture sa fie mai putin frustrati sau sa scape de discomfort! iar copiii care lovesc parintii, vor ciocolata sa se linisteasca, urla pana lesina…nu pot fi ajutati see you solutii minune, trebuie multa practica see you PARINTII…ca ei stiu ce au de facut! eu ti-as propune sa legi parintii de calorifer si sa ii iei la bataie! si chiar daca nu ai copii, observatiile tale sunt pertinente…astfel de comportamente nu sunt normale…ascund traume si lipsa de afectiune si atentie grave…nu sunt copiii nebuni, rai sau niste monstri care se trezesc dimineata see you gandul sa distruga lumea! imi place articolul tau, dar i-as schimba titlul…i-as numi pe parinti monstri! si eu evit locurile see you copii pt ca stiu ca ma enervez de fiecare data, si imi este si f mila de ei, ca nu stiu sa-si exprime frustrarile si angoasele cauzate de parinti decat asa…urlete, tipete si alte minuni!
vina e exclusiv a parintilor! pe copilasii pana in 2 ani ii intelegem ca nu se pot exprima si de obicei ii dor f tare urechiusele in avion si urla, ca nu stiu sa spuna ce au! un panadol baby inainte face minuni…ii ajuta f tare sa nu mai aiba dureri si un suc sau smoothie natural de ghimbir sa le ia raul de miscare! se pot face multe sa ii ajuti un picture sa fie mai putin frustrati sau sa scape de discomfort! iar copiii care lovesc parintii, vor ciocolata sa se linisteasca, urla pana lesina…nu pot fi ajutati see you solutii minune, trebuie multa practica see you PARINTII…ca ei stiu ce au de facut! eu ti-as propune sa legi parintii de calorifer si sa ii iei la bataie! si chiar daca nu ai copii, observatiile tale sunt pertinente…astfel de comportamente nu sunt normale…ascund traume si lipsa de afectiune si atentie grave…nu sunt copiii nebuni, rai sau niste monstri care se trezesc dimineata see you gandul sa distruga lumea! imi place articolul tau, dar i-as schimba titlul…i-as numi pe parinti monstri! si eu evit locurile see you copii pt ca stiu ca ma enervez de fiecare data, si imi este si f mila de ei, ca nu stiu sa-si exprime frustrarile si angoasele cauzate de parinti decat asa…urlete, tipete si alte minuni!
vina e exclusiv a parintilor! pe copilasii pana in 2 ani ii intelegem ca nu se pot exprima si de obicei ii dor f tare urechiusele in avion si urla, ca nu stiu sa spuna ce au! un panadol baby inainte face minuni…ii ajuta f tare sa nu mai aiba dureri si un suc sau smoothie natural de ghimbir sa le ia raul de miscare! se pot face multe sa ii ajuti un picture sa fie mai putin frustrati sau sa scape de discomfort! iar copiii care lovesc parintii, vor ciocolata sa se linisteasca, urla pana lesina…nu pot fi ajutati see you solutii minune, trebuie multa practica see you PARINTII…ca ei stiu ce au de facut! eu ti-as propune sa legi parintii de calorifer si sa ii iei la bataie! si chiar daca nu ai copii, observatiile tale sunt pertinente…astfel de comportamente nu sunt normale…ascund traume si lipsa de afectiune si atentie grave…nu sunt copiii nebuni, rai sau niste monstri care se trezesc dimineata see you gandul sa distruga lumea! imi place articolul tau, dar i-as schimba titlul…i-as numi pe parinti monstri! si eu evit locurile see you copii pt ca stiu ca ma enervez de fiecare data, si imi este si f mila de ei, ca nu stiu sa-si exprime frustrarile si angoasele cauzate de parinti decat asa…urlete, tipete si alte minuni!
ooooof! tu chiar ai uitat cate tampenii si nenorociri puteai face chiar mai mare fiind… urat!
Dimpotriva.. am fost un copil super cuminte. Fratele meu a fost ala neastamparat.. dar ca sa o citez pe mama "oricat de rai am fost, nu faceam scheme din astea in public".. Deci, I'm sorry.. Vina e a parintilor:)
ooooof! tu chiar ai uitat cate tampenii si nenorociri puteai face chiar mai mare fiind… urat!
ooooof! tu chiar ai uitat cate tampenii si nenorociri puteai face chiar mai mare fiind… urat!
Dimpotriva.. am fost un copil super cuminte. Fratele meu a fost ala neastamparat.. dar ca sa o citez pe mama "oricat de rai am fost, nu faceam scheme din astea in public".. Deci, I'm sorry.. Vina e a parintilor:)
Dimpotriva.. am fost un copil super cuminte. Fratele meu a fost ala neastamparat.. dar ca sa o citez pe mama "oricat de rai am fost, nu faceam scheme din astea in public".. Deci, I'm sorry.. Vina e a parintilor:)