„Ooooh, dar nu se poate! Tu online? Dar ești atât de sociabilă!” ..replică primită acum 2 luni :)) Culmea, tot de la o utilizatoare a aplicațiilor de online dating. Dar chiar și oamenii sociabili (și cu tone de imperfecțiuni) recurg la această soluție :)) U gotta start somewhere, vorba americanului. Așa că, iată ce am învățat eu în 2 luni calendaristice (presărate cu pauze lungi) din online dating.
Bărbații vor sex
Am avut o dezbatere pe tema asta. „Toți obsedații sunt pe aplicație, toți numai sex, sex și sex”. Nu e replica mea 🙂 Totuși, chiar și eu m-am plâns de acest lucru după vreo 2 întâlniri eșuate. Dar nu că bărbații vor sex, ci pentru că asta e prima chestie de bifat.
Din punctul meu de vedere, bărbații dintotdeauna au vrut sex. Nu este o noutate a secolului XXI. Nu aș da vina pe ei pentru că „vin la înaintare” fix cu propunerea asta. Încearcă marea cu degetul. Unii într-un stil de bădăran, dar pentru asta s-au inventat replicile acide și butonul de block. Și femeile vor sex. Și să nu îi mai vadă la moacă după. Uneori, o spunem direct, alteori ne ascundem în spatele poveștii cu găina. Părem că o să alergăm oleacă dar o să ne împiedicăm repede.
Nu e frumos să generalizezi, mai ales că știu eu excepții de la regulă. Dar dacă bărbații nu ar fi primit deja sex pe sistemul fast and furious, oare acum situația ar fi fost alta? Nu sunt fană a ceea ce se întâmplă, doar că nu aș da vina pe ei…în totalitate.
Online dating-ul este util
Am fugit de chestia asta cât am putut. Mă apuca de obicei după vreo despărțire. Mi se părea soluția cea mai simplă, ca un fel de dietă cu supă de varză timp de 3 zile ca să dai kilogramul ăla jos. Numai că eu mă lăsam rapid de varianta online și ștergeam contul în minim 24 de ore/maxim câteva zile. Așadar, acum chiar am rezistat (2 luni) :))
Așa, spuneam că online datingul este util. Decât să stai acasă sau să ieși cu prietenele și să te plângi că nu ai viață personală și nu apare Făt-Frumos, nu mi se pare atât de rău să încerci varianta asta. Aș scoate Tinderul de pe listă, eu nu pot să fac selecția doar în baza factorului vizual. Îți recomand OK Cupid unde lucrurile sunt mai tranșante și poți face o selecție mult mai bună.
Ai șansa să ieși la întâlniri (de când nu ai mai făcut asta?) without pressure. Eu am plecat din start aproape fără emoții la toate (cu mici excepții). Se vor aprinde acele beculețe magice: pregătirea de dinainte, stresul cu ce o să te îmbraci. Magia aia de început și știu sigur că îți place.
O să te călești. Să luăm partea bună: vei discuta cu tot felul de tipi. Vei afla lucruri interesante. Dar este foarte posibil să te întorci plictisită acasă. Sau mai rău. E posibil să crezi că ai găsit un tip drăguț dar să nu meargă. Ori el să nu te placă, deși tu ai zis că ai prins lozul cel mare. Indiferent de gustul amar, online dating-ul te scoate pe piață și te readuce în joc.
Nu poți forța lucrurile
Am învățat asta acum multă vreme și după eforturi considerabile de a face „un puzzle” să fie bine dar am sfârșit cu inima în bucățele. Totuși, din când în când iese la suprafață monstrulețul Poate că prima întâlnire cu el nu e cea mai grozavă și îți zici să o încerci și pe a doua. Nu e nici a doua și ..atunci e cazul să pleci. Partea bună cu datingul online este că, în general, se termină prin a nu mai vorbi cu celălalt. Răspunzi mai rar la mesaje și se prinde. Iups, amazing things this century :)) Asta nu te ferește totuși de faptul că te vei afla în situația în care el va insista și va trebui să îi spui că nu merge.
Recunosc că m-a luat entuziasmul uneori și am vrut să fie bine. Să mă prefac că replica aia cu apropo-uri este doar o glumă….pe care am auzit-o de încă 5 ori în aceeași zi. Că întâlnirea a mers super bine pentru amândoi, când, de fapt, nu era așa.
Ți-aș sugera să încerci online dating-ul la modul relaxat. Să știi ce vrei dar să lași spațiu de manevră (oare ai vreun check list pe undeva cu condițiile pe care trebuie să le îndeplinească el?). Să pornești de la ideea că o să fie fun, o să fie și dezamăgitor. Nu o să iasă din prima. Poate nici dintr-a doua. Poate deloc. Dar cel puțin, încerci 🙂
Bună ziua, Am o întrebare, dacă te abordez aici, complimentând sau având o opinie contrară textului postat, tot în categoria (potențialului) online dating intră oare? Să știu cum să abordez situația aceasta în continuare 🙂
Da :)) Și dacă îmi scrii pe Facebook (cum am mai pățit), tot la categoria asta intră 🙂
Ohhh. Chiar nu există nicio metodă prin care să fie așa dar să nu pară că este așa?? :-/ Învață-mă, te rog, Învățătoareo :*
Dar nu pot să învăț pe nimeni..nimic, în afară de engleză :)) Așa că, va trebui să te descurci singurel 🙂
Oh, Atunci îmi voi da părerea onestă în limba română, așteptând privilegiul de a o putea formula într-o engleză mai acătării, poate sub îndrumarea dvs. Cred că textul are dreptate cam în toate cele, e un pic nedrept pe alocuri, contactul cu emoții precum ”Și femeile vor sex. Și să nu îi mai vadă la moacă după”, mai ales că dacă aș spune eu așa ceva, ar părea … un pic altfel, dar în definitiv, așa suntem toți, oameni, până la urmă, nu? Cred totuși că online dating-ul acesta (de care tot aud și citesc, nimic mai mult) cumva polarizează lucrurile, îi desensibilizează total pe bărbați, și invers, sensibilizează prea mult doamnele, atente la toate și la oricare detalii, ceea ce întrucâtva, este frumos. Prin urmare … că o fi bine sau rău, părerea mea este mai degrabă contra, și că ar prinde bine să fie suprimat. Ar rămâne o parte consistentă de farmec și de poveste în viață, dacă ar fi suprimat 🙂 Părerea mea. Nu neapărat corectă.
Da, replica respectivă venită de la mine..va suna altfel decât de la un bărbat 🙂 Female privilege :))
De ce să suprimăm ceva care nu face rău? Își pierde din farmec tot procesul pentru că oamenii se grăbesc. Nu văd nimic rău ca doi oameni să se cunoască online dar să urmeze făgașul unei relații cu tot cu farmec 🙂 Online-ul ne aduce față în față. De acolo suntem singuri responsabili de cum conducem lucrurile.
Da. Toți oamenii se grăbesc cu aprecierile, spun eu. Și e normal. Doar că .. e păcat, căci graba strică treaba 🙂 În rest … absolut totul așa este. În introducerea unui text scris demult de mine am asemănat (inspirându-mă din critici relevanți) arta abstractă contemporană, ca standardizare a realității concrete în modele impersonale, cu atomizarea emoțională a societății, în care șabloanele rămân cumva singurul standard posibil. (Are sens ce am spus …?)
Are sens, doar că trebuie citit de două ori :)) Îți plac frazele lungi, nu? Și mie. Uneori 🙂
Nu e așa? Precum o cană de cafea pe care o savurezi prelung înainte de a o gusta cu adevărat <3
Vai, nu se transcrie de la tastatura emoticonul de inimioara, pe care l-am inceput mai sus ❤️. O zi frumoasa !
Nu sunt mare fană cafea..cred că nu am nimerit eu ce să îmi placă 🙂 dar da, savuratul prelung e fix ce trebuie 🙂
Face bine la ten cica, prin circulatia sangelui din vasele capilare. Iti voi demonstra, la prima ocazie, daca imi permiti, promit !
:)) și-am zâmbit :)) sunt curioasă ce înțelegi prin demonstrație 🙂
Oh. O vei simți în vasele de sange, voi arăta aceasta (sigur, dacă te încumeți la cafeaua pe care o ocolești, cu un străin pe care nu îl vezi nici măcar în poză, darămite în CV 😏).
Sunt pentru „depășirea limitelor” dar aici mă opresc. Să mă întâlnesc cu un străin complet, după niște comentarii pe blog nu intră pe lista mea de fantezii 🙂
Bine, păi voi comenta în continuare atunci, așteptând Momentul Destinului.
Nu îmi place să țin oamenii pe loc 🙂 deci nu aștepta Destinul 🙂 Îți zic eu din start că aștepți degeaba 🙂
Deci trebuie să mă grăbesc??? 😮 Gata gata, așa fac! Nu îmi rămâne decât să mă bucur că am trimis din motive extrinseci o cerere de prietenie FB, care nimeni nu s-a grăbit să o accepte până astăzi (de ieri sau altaltăieri începând 😕) Mi-a permis să citesc frumusețe de postare 😍
Nu am răspuns încă pentru că urma mesajul: și de unde ne cunoaștem? Nu de alta dar vreau să fac curățenie pe Facebook :)) Prea mulți necunoscuți 🙂
Toți necunoscuții merită curățați și expediați la gunoi ! :-/ Așa cred
Salut 🙂
I see you are still smiley and still dreamer 🙂
Citind articolul tau, mi-am adus aminte de online date-ul nostru de pe vremea cand exista mIRC si acum dupa x ani, as dori sa imi cer scuze ca te-am speriat.
Neațaaaaa 🙂 No worry..plimbarea aceea prin Roma la ceas de seară a fost perfectă 🙂 Eram mici și prinși de dansuri. Sunt amintiri dragi acum 🙂