Nu, nu m-am apucat de trafic de carne vie ca să te scot eventual la vânzare. Dar azi mă adresez ție, reprezentantă a sexului frumos și slab, tu exemplu de …delicatețe și alte atribute specifice femeilor. Să uităm pentru o secundă de PR-ul care ne-a fost aplicat de-a lungul secolelor și să discutăm așa ca de la smileydreamer la fată.
Cam la cât te estimezi tu?
Nu în bani. Asta e alt subiect – tariful pentru pițipoance.
Crezi că ești o fată bună?
Ai ceva de oferit?
Dacă ai fi băiat, te-ai da la o fată ca tine?
sau nu te-ai gândit niciodată la aspectele astea? Hai să îți dau răspunsurile mele și după aia o să îți explic cam și de ce aș vrea să mă iau de ține azi. Asta cu fata bună e relativă. De-a lungul timpului, am încercat din răsputeri să scap de eticheta de față bună, așa că, dacă îi întrebi pe ceilalți vor spune că da, sunt, dacă mă întrebi pe mine o să îți spun că sunt și bună, sunt și rea, că am ceva lucruri de oferit dar că le dau mai greu și dacă aș fi băiat m-aș da la mine de curiozitate sau dacă aș fi puțin masochist 🙂
La un moment dat eram într-o, să-i zicem, relație și eram conștientă că nu sunt la capacitate maximă din varii motive – nu permiteau nici condițiile și nici eu nu voiam:)) Așa că, în baza faptului că nici eu nu sunt super brează, am acceptat mai puțin. Până când mai puțin a devenit prea puțin. Și m-am trezit spunând: Merit mai mult. Și rău a fost momentul ăla pentru că de atunci Facebookul m-a văzut single:)) (eram și înainte dar pricepi transformarea). Dar mi-a fost atât de ușor să trec peste toate pentru că era nevoie să îmi zic doar fraza magică: merit mai mult și inima mi se umplea de fericire. Tu cât meriți?
M-am resemnat
Am auzit mult prea multe cazuri de fete care spuneau că asta e, a trecut timpul și nu mai contează că el sforăie 7 zile din 7 și a uitat să o mai ia și pe ea în brațe, că e ok că nu îi mai aduce flori, că așa e după o vreme, dragostea dispare și apare respectul. Dar nu e cu respect de la început? Dar stați! Că mai avem ceva! Genul asta de atitudine nu se aplică numai în relații ci peste tot. Da, stau la jobul asta unde urlă la mine 24 din 24 și dorm 3 ore pe noapte, și nici nu prea îmi place ce fac aici și nici colegii nu sunt cine știe ce dar unde să mă duc? Și salariul e cam mic dar asta e criza! Ba m-am trezit eu în situația în care mi se spunea că după ceva ani de munci să accept un salariu mai mic pe un job la care trebuia să fac de toate pentru toți, pentru că deh, și 1500 RON e salariu bunicel și o iau de la capăt. Usuuuuuuuurel, că nu m-a făcut mamă cârpă de șters pe jos! Da, am niște prieteni care se iau de mine și mă mai călca în picioare. Mă sună din ani în paști și când am avut probleme au dat bir cu fugiții dar așa am și eu cu cine să ies din când în când. Doar nu ai vrea să stau singură!
Ete pișcoți! Ba da, aș vrea să te văd singură, făcându-ți prieteni noi care te merită, aș vrea să te văd că îi spui bye-bye tipului cu care ești de fapt singură și căruia îi aduci berea la meci, aș vrea să te văd că îți reanalizezi obiectivele și să îți cauți un job care măcar să îți placă. Aș vrea să te văd că stai ciufulita în față oglinzii – știu, abdomenul nu e plat, fundul s-a mai lăsat și celulită îți face cu ochiul.
Dar să te uiți la tine și să îți dai seama că ești frumoasă. Și inainte de toate, că ești deșteaptă. Și meriți mai mult.
Dar nu o să primești. Nu ai cum! Și știi de ce?
PENTRU CĂ NU ÎȚI IEI!
Îmi place la nebunie melodia de mai jos și de aici a pornit și postarea asta. Tu cât valorezi?
Dar draga mea Alicia are parțial dreptate. Înainte ca prietenii, colegii și iubitul să îți cunoască valoarea, trebuie să fii tu conștientă măcar 51% de cine ești și de ce ai de oferit. Ești departe de perfecțiune dar stai fără griji, eu sunt și mai departe. Și în viață uneori e necesar să mai faci și compromisuri, dar atât de multe sau atât de mari încât să rămâi fără zâmbet pe buze?
Ia-ți o seară numai pentru tine și gândește-te bine.